Cu o suprafață de aproape 10 ori mai mare decât suprafața României, adică circa 2,175,600 km2, Groenlanda este considerată cea mai mare insulă de pe Pământ. Având o densitate șocantă de numai 0,1 locuitori de km2, această insulă, cât o cincime din întreaga suprafață a Europei, are o populație de 56,000 de locuitori, aproximativ cât 0.3% din întreaga populație a României.
Acest surprinzător raport al densității populației de pe insulă se datorează faptului că numai 4% din suprafață este locuibilă (circa 88,000 km2), pe când restul insulei este acoperită de gheață (circa 1,726,000 km2).
Groenlanda, numită de eschimoși și Kalaallit Nunaat, însemnând ”pământul oamenilor” este localizată între Oceanul Arctic și Oceanul Atlantic, în Est față de Arhipelagul Arctic Canadian. Chiar dacă această mare insulă este mai apropiată din punct de vedere fiziografic de Nord America, aceasta este asociată politic și cultural cu Europa.
Acest lucru se datorează faptului că Groenlanda nu este un stat independent, ci este un teritoriu autonom înăuntrul Regatului Danemarcei, având ca șeful suprem al statului pe Regina Margrethe II a Danemarcei.
Chiar dacă această insulă face parte din Regatul Danemarcei, majoritatea populației este nativă acelei zone. Ei sunt de multe ori numiți ”eschimoși” pentru că aceștia sunt prezenți în toată partea Nordică a Americii, de la Alaska, până în Groenlanda. Ei sunt de fapt Inuiți, un popor care are trăsături similare cu popoarele Asiei de Est, adică China și Japonia.
Cum au ajuns oamenii pe gigantul de gheață?
După descoperirile arheologice de pe insulă, s-a constatat că Paleo-Inuiții au locuit aici și cu 2500-5000 de ani înainte de Hristos. Se presupune că în perioada respectivă clima nu era așa de aspră cum e acum. Acest grup etnic, precum multe altele, de exemplu populația Thule, au plecat din Asia și s-au statornicit din Alaska, pe dea-lungul Canadei, până la Groenlanda.
Dintre acestea, cea mai mare și veche cultură de pe insulă a fost cultura Saqqaq, care se întindea pe întreaga coastă de West și de Sud a Groenlandei, și a existat între ani 2500 și 800 înainte de Hristos. După dispariției culturii Saqqaq, cultura Dorset s-a stabilit în Sudul și Vestul insulei și cultura Independence II s-a stabilit în Nordul insulei. Aceste două culturi ajung să mai trăiască până în anul 1500 după Hristos când cultura Thule le ia locul.
În anul 982 după Hristos, vikingii ajung în Groenlanda, fiind primi Europeni ce descoperă insula. Din 986, coasta de West a Groenlandei este locuită de norvegieni și islandezi, conduși de ”Erik the Red”.
Ei întemeiază 3 așezări aproape de cel mai Sudic punct al insulei, dar aceștia părăsesc Groenlanda în întregime între secolele 14 și 17 din motive necunoscute. Se crede că vikingii au părăsit insula din cauza Micii Epoci de Gheață, care s-a întâmplat în perioada aceea.
În acel timp, cultura Thule preia puterea, și ea rămâne până în prezent. Această cultură a provenit din Alaska și a introdus multe inovații tehnologice precum sănii trase de câini și harpoane mai bune.
În anul 1500, Groenlanda, conform Tratatului de la Tordesillas, era în sfera de influență a Portugaliei. Așa că, regele Manuel I al Portugaliei trimite navigatori în Groenlanda ca să găsească Pasajul de la Nord-West în Asia. Prin această călătorie, s-a creat și prima hartă care arată perfect coasta de Sud a Groenlandei.
Această insulă atrage atenția multor regi Europeni, în special Regelui Christian IV al Danemarcei, care în 1605 până în 1607, trimite o serie de expediții către Groenlanda cu scopul de a afirma suveranitatea daneză asupra insulei. Aceste expediții mai aveau ca scop descoperirea și localizarea așezărilor scandinave pierdute.
După dispariția totală a vikingilor, Groenlanda a fost sub controlul unor grupuri de Inuiți, dar danezii nu au uitat niciodată revendicările făcute de scandinavi cu sute de ani în urmă. Așa că după aproximativ 3 secole de la plecarea vikingilor, danezii au stabilit o nouă colonie, aflată pe coasta de Sud-Vest a insulei.
Încetul cu încetul, colonia s-a extins, până când, în 1933, cu ajutorul Curții Permanente de Justiție Internațională, s-a decis ca Danemarca să preia puterea asupra insulei, în loc de Norvegia, care și-a stabilit de asemenea o colonie pe insulă.
Rămânând totuși o colonie, după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, SUA a vrut să cumpere insula de la danezi pentru $100,000,000, dar aceștia au refuzat. Cu puțin timp după refuzarea ofertei, odată cu constituția daneză din 1953, Groenlanda și-a sfârșit statutul colonial și a devenit un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danez.
Într-un final, Groenlanda își câștigă și autonomia în anul 1978, în urma unei decizii a parlamentului danez. Chiar dacă Danemarca se ocupă cu politica externă și de apărare a insulei, Groenlanda dispune de un guvern local, care se ocupă de restul proceselor administrative.
Inuiții- băștinașii insulei de gheață
Chiar dacă Groenlanda face parte acum din Regatul Danemarcei, și întreaga populație se identifică ca fiind danezi, o mare parte din această populație își are rădăcinile in Asia.
Poporul Inuit a ”colonizat” întreaga parte de nord a Americii, asta incluzând și Groenlanda, chiar din anii 5.000 înainte de Hristos. Ei sunt de fapt o parte din migranții din nord-estul Siberiei care au decis acum mii de ani să traverseze marea și să se stabilească pe țărmurile altui continent.
Răspândindu-se pe teritorii atât de vaste, multe noi culturi au început să apară, dar în prezent cea mai mare dintre acestea este Thule, ce a apărut în Alaska cu sute de ani în urmă și s-a răspândit până în Groenlanda.
Termenul de ”Eschimos”, în dialectul indienilor canadieni, înseamnă ”cel care consumă carne crudă”, care se potrivește cu stilul de viață a Inuiților și în dieta acestora. Pe cât s-ar părea de bizar, acest popor de eschimoși se intitulează ”inuiți”, ceea ce pentru aceștia înseamnă ”oameni adevărați”.
Religia și credința Inuită crede extrem de mult în existența unei forme spirituale. Aceștia credeau că orice ființă are un spirit ce poate fi influențat de niște entități supranaturale pe care inuiții îi credeau zei. Povești despre vânătorile de balene ori de morse, diferitele teorii despre aurora boreală, credința în existența unor creaturi ireale, cum ar fi giganții, toate acestea alcătuiesc bogata mitologie a poporului inuit.
Din cauză că inuiții credeau că orice formă de viață avea un suflet identic cu cel al omului, aceștia aveau un foarte mare respect față de animale, cu frica că, dacă nu le respectau cât timp erau în viață, sufletele lor libere vor căuta răzbunare.
Groenlanda- insula cu inima de gheață
Chiar dacă este cea mai mare insulă de pe glob, centrul insulei este scufundată sub apă, ajungând și la niște adâncimi de 250 de metri. Asta nu este singurul lucru ciudat la topografia Groenlandei: miezul insulei este de asemenea înconjurat la suprafață de munți înalți în toate părțile, cel mai înalt vârf fiind Muntele Gunnbjorn situat la 3.700 m înălțime.
Din cauza acestei topografii interesante, majoritatea insulei este acoperită de o calotă de gheață, ce atinge și 3.000 de metri grosime. Din cauza aceasta numai coasta insulei este locuibilă și temperaturile de pe insulă sunt mult mai joase decât alte regiuni la aceeași latitudine.
Cum de a ajuns așa de multă gheață prinsă în interiorul insulei? Se presupune că la sfârșitul epocii de gheață, ghețarii au rămas închiși în centrul insulei, ca un mare bol cu gheață care nu i-a lăsat să se topească, ca ceilalți din regiunile Canadei, Rusiei sau Norvegiei.
De aceea clima în Nordul și centrul insulei este așa de aspră, având o temperatură medie de -30°C, ajungând până și la recordul de -65°C, vântul atingând și 320km/h în acea zonă. În zona aceasta, noaptea polară durează patru luni.
Spre deosebire de clima polară din Nord, clima subpolară de pe coasta de West și de Sud are temperatura medie de -4°C, fiind sub influența curenților calzi de aer. Minimele de pe coastă pot atinge -29°C, pe când maximele, +28°C.
În limba daneză, ”Groenlanda” înseamnă ”pământ verde”. Acest nume se datorează pajiștilor verzi de pe coasta de West a insulei, unde se află și majoritatea orașelor și așezărilor. De asemenea, pe aceste pajiști, în ciuda frigului veșnic, vara pot înflori diverse plante chiar și la temperaturi de -20°C.
Capitala acestui teritoriu danez este Nuuk, sau ”Godthob”, cu 13.000 de locuitori. Alte așezări mari de pe insulă sunt Sisimiut, cu 5.300 de locuitori, Ilulissat și Aasiaat. Unele din aceste așezări sunt situate pe malul unor fiorduri, cel mai mare fiind fiordul Scoresby Sund, cu o lungime de 290 de km.
Organizarea administrativă a insulei este pe 3 provincii și sistemul politic, care beneficiază de o largă autonomie față de sistemul Danemarcei, este o democrație parlamentară, folosind totuși coroana daneză și având ca limbi oficiale daneza și engleza, groenlandeza fiind de asemenea o limbă oficială, care este un dialect al eschimoșilor. Religiile oficiale sunt creștinismul (luteranismul), și șamanismul, provenit din cultura inuiților.
Din punct de vedere economic, Groenlanda beneficiază de multe resurse naturale cum ar fi: aur, argint, fier, nichel, grafit, zinc, plumb, uraniu, cărbune și molibden. De asemenea pescuitul și vânătoarea activități economice importante. Groenlanda mai este și ajutată economic din partea Uniunii Europene și , desigur, de către Danemarca.
Turismul este o altă ramură destul de importantă în economia insulei, ghețarii din interiorul insulei formând peisaje incredibile. Unul din acești ghețari este ghețarul Eqalorutsit Kangigdlit. De asemenea, alte atracții geografice sunt fiordurile, fiordul Qoroq fiind cel mai spectaculos dintre toate.
Ruinele de pe vremea vikingilor din Igaliko pot fi vizitate, la fel ca satul vechi Qagssiarssuk. Altă activitate frumoasă pentru turiști este observarea și identificarea tuturor celor 17 specii de balene din jurul insulei.
Sau dacă dorește vreun turist să stea într-un parc pe toată durata vizitei, cel mai mare parc din lume fost inaugurat în Groenlanda din 1974. North and East Greenland National Park are o suprafață de 972.000 de km2, perfectă pentru niște plimbări lungi în natură.
