Cine a fost Lanzon, zeul feroce si teribil al culturii Chavin?

0 Shares
0
0
0

Deasupra muntilor din Peru se gaseste centrul ceremonial al sitului arheologic Chavin de Huantar. Este un loc uimitor. O curte mare pavata cu piatra este inconjurata de scari falnice din piatra, care aminteste de templele Maya din Tikal, dar mult mai veche. Din aceasta mare curte, o carare duce la o zona circulara mai mica si mai departe la o scara care duce pana la templul lui Lanzon.

Acest templu este destul de gol; aici se afla zeul culturii Chavin, civilizatia care a construit complexul si a ocupat locul intre 900 si 200 i.Hr. Lanzon in sine este o mare stela de granit in inima templului, avand o inaltime de 15 picioare (4,5 m); denumirea provine de la asemanarea sa cu o lance.

Dar Lanzon este mult mai mult decat o statuie. Cei care i se inchinau erau introdusi in labirintul unde se afla Lanzon si ajungeau in prezenta zeului lor dintr-unul din mai multe unghiuri, in functie de poteca pe care o urmau intuneric. Si se pare ca cei din civilizatia Chavin considerau stela un zeu viu, singurul exemplu din acest loc

inca in situ (aflat inca in pozitia sau locul natural) din intregul continent american.

Un sculptor priceput a cioplit stela de granit acum aproximativ 2500 de ani in forma si imaginea unei fiinte supranaturale sacre pentru religia Chavin. Imaginea este captivanta: un om-jaguar ranjitor, cu dintii dezgoliti, cu unghiile lungi tinute aproape de partile laterale.

Numele „Lanzon” in sine este destul de inselator, intrucat forma stelei nu seamana cu o lance, cat mai degraba cu un plug folosit in zonele muntoase, care ar fi fost folosit in scopuri de cultivare in acea perioada. Ca urmare, zeitatea a fost probabil asociata cu venerarea agriculturii, cel putin intr-un aspect.

Chavin de Huantar

Intreaga civilizatie Chavin se invartea in jurul sitului arheologic Chavin de Huantar, centrul religios al culturii Chavin. In mijlocul sitului se afla o mare piata principala, inconjurata din trei parti de terase de piatra. Templul principal in sine, o uriasa piramida cu varf plat, inconjurat de aceste platforme inferioare, se afla vizavi de locul in care oamenii intrau in piata.

Cine a fost Lanzon, zeul feroce si teribil al culturii Chavin?Imensul templu monolitic de la Chavin de Huantar (Mark / Adobe Stock)

Intreaga zona formeaza un U cu o piata centrala la un nivel mult mai jos. Dincolo se afla zona circulara mai mica, cu trepte care duc la intrarea in templu. Aceasta zona mai mica pare a fi doar pentru cativa selectati dintre cei adunati in piata principala, poate o zona de pregatire pentru cei care mergeau in labirintul templului.

Peretii templului erau initial acoperiti cu gravuri si sculpturi, obeliscuri din piatra si capete sculptate grotesc infatisand caimani, jaguari si alte forme antropomorfe. Desi cultura Chavin ramane invaluita in mister si nimic din ce s-a intamplat in aceasta piata nu a supravietuit, este clar ca acest complex avea o functie ceremoniala.

In interiorul templului, exista mai multe pasaje fara lumina naturala. Drumurile in zig-zag si schimbarile de inaltime sunt frecvente pe masura ce avansati spre centru, unde Lanzon asteapta. Mai multe canale mici ciudate duc, de asemenea, in templu, din diferite alte zone din sit.

Cap antropomorf cioplit pe peretele exterior al templului (PsamatheM / CC BY-SA 4.0)

Ciudatele sculpturi antropomorfe se gasesc si pe artefacte descoperite la fata locului. In ciuda faptului ca sunt situate sus in Anzi, au fost descoperite mai multe trompete din cochilii de melc de mare. Aceste artefacte, impreuna cu mojarele si pistilele, au decoratiuni complicate, despre care se crede ca ar fi asociate cu ritualurile culturii Chavin.

Ce s-a intamplat aici?

Arheologii inca dezbat subietul practicilor religioase de la Chavin de Huantar. Avand in vedere natura dezorientanta a interiorului templului, este posibil sa fie implicat si consumul de droguri psihoactive. Asa s-ar explica cu siguranta existenta canalelor care duc spre interior, prin care puteau fi introduse fumul si apa. Cei care il vedeau pe Lanzon erau apoi interogati de preotii templului, care interpretau ceea ce au vazut.

În anii 1970, arheologul peruan Luis Lumbreras a mers la fața locului și a vorbit cu localnicii pentru a vedea dacă stiau despre vreuna dintre tradițiile Chavin. Oamenii credeau că Chavin deriva din „Chaupin”, un cuvânt quechua (o limbă indigenă din America de Sud) care înseamnă „centru”.

Chavìn – Templul enigmatic al Peru din Anzi

Acest lucru arata semnificatia site-ului pentru comunitatile indigene locale din acea perioada. Dupa unele investigatii, Lumbreras a teoretizat ca oamenii din clasele superioare din comunitati au creat ritualurile asociate cu Lanzon. El credea ca aceste elite ar fi putut convinge adeptii de importanta spirituala a complexului templului, pentru a-si mentine structura sociala si politica.

Sus in Anzi

Lanzon insusi se afla chiar in centrul sitului arheologic Chavin de Huantar, el insusi situat pe un pas inalt intre densa padure tropicala amazoniana si regiunea de coasta muntoasa. Datorita faptului ca Anzii formeaza o bariera naturala, situl este asadar situat pe un pasaj cheie intre Pacific si interior.

O trompeta din cochilie de melc de mare, frumos sculptata, gasita la Chavin de Huantar O trompeta din cochilie de melc de mare, frumos sculptata, gasita la Chavin de Huantar (Joe Green / Domeniu public)

Cultura Chavin negocia cu siguranta in mod activ cu alte culturi indepartate, asa cum demonstreaza acesti melci de mare. Arheologii au descoperit, de asemenea, textile care seamana cu arhitectura Chavin si artefacte ingropate departe in zone de coasta precum Karwa, in sudul Peru. Acest lucru sugereaza ca influenta sit-ului a ajuns mult mai departe decat majoritatea locurilor ceremoniale din acea vreme.

Un zeu viu

Lanzon este prezent in camera cruciforma centrala a pasajelor subterane ale sitului Chavin de Huantar. Adeptii care intrau in templu se gaseau in tuneluri negre si galerii intersectate. Toate tunelurile duc in cele din urma spre centru, dar nu imediat si nu din aceleasi directii.

Ca sa adancim si mai tare misterul si confuzia, Lanzon arata foarte diferit in functie de unghiul din care este privit. Figura inalta si dreapta are ochi mari si rotunzi de ambele parti ale capului, care privesc in sus. Gura sa este mare, cu dinti dezgoliti si colti proeminenti. Mana stanga este indreptata in jos, in timp ce cea dreapta este indreptata in sus, sugerand gesturi catre cer, pamant si lumea de dincolo.

Un canal sculptat circula chiar din varful stelei spre fruntea lui Lanzon. Este posibil ca acest canal sa fi fost sculptat astfel incat lichidul sa poata fi turnat peste chipul zeului, fie ca ofranda, fie ca efect vizual.

Doua elemente principale caracterizeaza zeitatea. In primul rand, este o combinatie de trasaturi animale si umane. In al doilea rand, reprezentarea este in mod deliberat derutanta din punct de vedere vizual si complexa.

Ghearele si coltii simbolizeaza legaturile cu caimanul si jaguarul, care sunt pradatorii campiilor joase ale padurii, adesea descrise in iconografia andina si in arta Chavin. Parul si sprancenele zeitatii sunt sculptate ca serpi, un alt animal de obicei considerat sacru.

Lanzon, in inima templului sau (Frenchguy / CC BY-SA 3.0)

In partea de jos a sculpturii, se pot observa doua capete de animale care impart aceeasi gura cu colti ascutiti. Tehnica este un exemplu al rivalitatii conturului, in care sculpturile creeaza in mod deliberat o complexitate in ceea ce se vede, pentru a fi interpretat de privitor in functie de propria intelegere.

Venerarea lui Lanzon

Dar aspectul central al lui Lanzon este cel al jaguarului, un animal vazut in mod obisnuit in arta Chavin. Aceasta importanta acordata imagisticii jaguarului a condus la ipoteza predominanta ca acesta era un cult al jaguarului, in care caracteristicile animalului erau admirate si venerate.

Rolul cheie al lui Lanzon in cadrul sit-ului arheologic era de pivot central sau „Axis Mundi” care leaga cerul, pamantul si lumea de dincolo. Dualitatea bratelor, indreptate in directii opuse, sugereaza paralele in natura, cum ar fi noaptea sau ziua, viata sau moartea si echilibrul sacru gasit intre ele. Chiar daca zeitatea antropomorfa era facuta din material terestru, se credea ca este o fiinta cereasca, iar pentru cei din cultura Chavin zeul lor era foarte real.

Imaginea de sus: Replica lui Lanzon, zeul culturii Chavin. Sursa: Dtarazona, CC BY-SA 3.0)

0 Shares
You May Also Like