Brexit-ul a făcut multă liniște după ce s-a încheiat, dar pentru cei care trimit colete între România și Anglia a lăsat în urmă o întrebare care revine constant. Cum se aplică, mai exact, TVA-ul atunci când o persoană fizică expediază un pachet din țară către cineva din Marea Britanie.
Pare un subiect uscat și administrativ, doar că, în practică, oamenii pierd bani sau se trezesc cu surprize neplăcute pentru că nu știu unde se rupe TVA-ul de taxele vamale.
Voi încerca să iau lucrurile pe rând, fără jargon de contabil. Sunt detalii mici care fac diferența dintre un colet ajuns ușor și o factură umflată trimisă peste o lună de zile. Mi-am dat seama, vorbind cu oameni care expediază lunar pachete pentru rude din UK, că majoritatea confuziei vine din amestecul a două lucruri foarte diferite, TVA-ul pentru serviciul de transport și TVA-ul pentru bunurile din colet.
Brexit-ul a schimbat regulile care păreau bătute în cuie
Până în 2020, Marea Britanie era stat membru al Uniunii Europene, iar pentru transportul de colete între România și Anglia se aplicau aceleași reguli ca pentru orice altă rută intracomunitară. TVA-ul curgea după mecanismele cunoscute, fără declarații vamale, fără intermediari care să te sune cu cereri suplimentare.
După ce UK a ieșit din UE, regulile s-au mutat brusc în zona „țară terță”, cum spun fiscaliștii. Asta a complicat lucrurile pentru toată lumea, inclusiv pentru curieri.
Pentru o persoană fizică din România care trimite un colet către Anglia, schimbarea cea mai vizibilă a fost apariția obligatorie a declarației vamale. Un colet care înainte mergea ca o scrisoare ceva mai grea, acum trece printr-o procedură de export. Are nevoie de factură proforma sau de o descriere clară a conținutului și valorii și uneori ridică întrebări pe care nimeni nu se aștepta să le primească pentru un cadou de Crăciun.
Implicațiile fiscale sunt mai puțin spectaculoase decât hârtiile, dar mai importante pentru portofel. Mulți expeditori cred că plătesc TVA pentru colet pur și simplu pentru că văd o sumă pe factură, fără să își dea seama că de fapt acolo se ascund mai multe taxe distincte. O parte ține de transport, alta de bunurile efective, iar a treia uneori, depinde de pragul valoric, de natura coletului, de țara destinatarului.
Două TVA-uri diferite pe care lumea le confundă
Primul lucru care merită clarificat este că TVA-ul aplicat serviciului de transport nu are nicio legătură directă cu TVA-ul aplicat bunurilor din colet. Sunt două taxe care funcționează pe principii separate, calculate pe baze diferite și colectate uneori de autorități diferite. Când nu faci diferența între ele, totul pare un haos de procente și plăți, deși logica este, în fond, destul de curată.
TVA-ul pe serviciul de transport îl plătești, în principiu, transportatorului român care îți preia coletul. Acesta îți emite o factură pentru curierat, iar pe acea factură poate apărea sau nu TVA, depinzând de cum se încadrează tranzacția în legea fiscală. TVA-ul pe bunurile din colet ține de regimul vamal britanic și se aplică, dacă se aplică, atunci când coletul ajunge la granița UK și se face importul.
A doua observație utilă este că persoanele fizice nu sunt plătitoare de TVA. Adică nu deduci nimic, nu colectezi nimic, nu te înregistrezi nicăieri. Tot ce plătești tu pe factura curierului este o sumă finală, brută, în care TVA-ul, dacă există, e deja inclus. Asta sună evident, doar că schimbă felul în care merită să compari ofertele între curieri, fiindcă unii afișează prețuri cu TVA inclus, alții nu, iar diferența se vede abia la final.
Cum stă treaba cu TVA-ul pe serviciul de transport
Aici intrăm într-o zonă în care fiscaliștii s-au certat ani la rând și unde nici inspectorii nu sunt mereu pe aceeași pagină. Codul fiscal românesc, articolul 278, stabilește unde se consideră prestat un serviciu de transport, iar de această localizare depinde dacă se aplică sau nu TVA românesc. Pentru transporturile către țări terțe, deci inclusiv către UK, regula spune că serviciul se consideră prestat acolo unde are loc efectiv transportul, în proporție cu distanțele parcurse.
În traducere practică, partea de drum care trece prin România ar fi, teoretic, supusă TVA-ului românesc, iar partea care iese din UE nu mai intră sub jurisdicția fiscală locală. Doar că legiuitorul a ales să simplifice lucrurile printr-o scutire specială, prevăzută în articolul 294 alineatul 1 litera d din Codul fiscal. Aceasta exonerează de TVA serviciile de transport legate direct de bunuri exportate în afara Uniunii Europene.
Așadar, transportul unui colet de la Cluj la Manchester intră în categoria serviciilor de transport internațional legate de export. Asta înseamnă că, dacă transportatorul respectă condițiile și are documentele cerute de lege, factura emisă către expeditor nu conține TVA pentru porțiunea de transport. Tehnic se cheamă scutire cu drept de deducere, ceea ce e bine pentru companie, dar nu schimbă mult pentru tine ca persoană fizică, dincolo de faptul că prețul afișat este mai prietenos.
Cota standard de TVA în România a crescut la 21% începând cu 1 august 2025, însă pentru transportul către UK acest procent nu se aplică, tocmai datorită scutirii pentru export. Diferența de cinci, șase procente față de cota britanică se simte, în schimb, pe fluxul invers, atunci când coletele intră în țară. Despre asta voi vorbi mai târziu, fiindcă aceeași logică, în oglindă, prinde și acolo.
De ce nu vezi TVA pe factura ta de curierat către UK
Dacă te-ai uitat vreodată atent la o factură de la un curier internațional și ai văzut că la rubrica TVA scrie „scutit” sau zero, asta e explicația. Nu e o eroare de calcul, nici o favoare făcută de transportator. Este chiar mecanismul prevăzut de lege pentru transporturile care însoțesc bunuri spre o țară din afara UE.
Lucrurile se complică ușor când vorbim despre serviciile auxiliare. Aici intră ridicarea de la domiciliu, ambalarea sau asigurarea coletului. Acestea, dacă sunt prestate strict pe teritoriul României, ar putea fi tratate fiscal diferit, însă, în practica majorității curierilor serioși, ele sunt considerate parte din pachetul de transport internațional și beneficiază de aceeași scutire.
Întrebarea pe care merită să o pui când contractezi un curier este dacă pe oferta primită ești în zona scutită sau dacă ți se aplică TVA pentru anumite componente. Mai există un detaliu care zgârie ochii uneori. Atunci când expeditorul plătește anumite comisioane fixe pentru manipulare la depozit sau pentru servicii speciale, cum ar fi ridicarea de sâmbăta sau consolidarea mai multor colete, aceste sume pot apărea pe factură cu TVA aplicat.
Nu e o capcană, ci doar regimul legal pentru serviciile prestate strict în țară. Sumele sunt mici, însă nu strică să verifici dacă sunt acolo. Un curier transparent îți va explica fiecare linie, fără ezitare, atunci când îl întrebi.
TVA-ul britanic pe bunurile din interiorul coletului
Ajungem la cealaltă jumătate a poveștii, care nu mai are legătură cu fiscul român, ci cu HMRC, autoritatea fiscală britanică. Când coletul tău intră pe teritoriul UK, trece printr-un control vamal. Acolo se decide dacă, în plus față de transportul plătit deja în România, se va percepe sau nu o taxă suplimentară. Aceasta este TVA-ul de import britanic, numit și import VAT, distinct de TVA-ul de pe transport.
Cota standard de TVA în Marea Britanie este de douăzeci la sută, aplicată asupra valorii bunurilor din colet, plus, în unele cazuri, asupra costului transportului și al asigurării. Există, e drept, și cote reduse pentru anumite categorii de produse, însă regula generală este de douăzeci la sută. Asta e mai puțin decât TVA-ul standard românesc actual de douăzeci și unu la sută, deși diferența e mai mică decât pare la prima vedere.
Important pentru persoane fizice este pragul valoric. Pentru bunurile cu valoare mai mică sau egală cu o sută treizeci și cinci de lire sterline, TVA-ul britanic se colectează, în principiu, de către vânzător la momentul vânzării, dacă acesta este un comerciant înregistrat în UK. Dar când vorbim despre colete trimise între persoane fizice, nu mai există un vânzător, ci un expeditor obișnuit, iar HMRC tratează coletul după alte reguli, în special dacă este declarat ca fiind cadou.
Cadourile și pragul de treizeci și nouă de lire
Aici apare o nuanță importantă pentru oamenii care trimit pachete familiei sau prietenilor. Pentru coletele declarate ca fiind cadouri între persoane fizice, HMRC permite scutirea de TVA dacă valoarea totală a bunurilor nu depășește treizeci și nouă de lire sterline. Sub acest prag, coletul intră în UK fără să se perceapă TVA britanic și nici accize, atâta timp cât conținutul nu este în categoria produselor restricționate, cum sunt tutunul, alcoolul sau parfumurile.
Peste treizeci și nouă de lire și până la o sută treizeci și cinci, lucrurile se schimbă. Deși regula despre vânzător înregistrat nu se aplică unei persoane fizice, în practică multe colete sunt evaluate la frontieră și destinatarul poate fi solicitat să plătească TVA-ul britanic înainte de livrare. Curierul este cel care, de obicei, calculează și colectează această sumă în numele autorităților, percepându-i destinatarului și un comision propriu pentru serviciul de vămuire.
Peste o sută treizeci și cinci de lire intervin și taxele vamale, în plus față de TVA. Cota depinde de tipul produsului, conform tarifului vamal britanic, și poate varia de la zero la procente semnificative. Aici e momentul în care un colet declarat la o valoare mare poate genera o factură pe care destinatarul nu o anticipează, motiv pentru care e crucial să discuți cu el sau cu ea înainte de expediere.
Trei exemple care arată cum funcționează totul
Hai să luăm un caz concret, care apare des. O mamă din Iași trimite un colet către fiul ei, plecat la facultate în Birmingham. În colet pune două perechi de pantaloni, un fular tricotat de bunica și ceva sărmăluțe congelate cu vid. Valoarea totală declarată este de aproximativ patruzeci și cinci de lire sterline.
Expediază prin curier internațional și plătește o sumă care, pe factură, apare ca scutită de TVA, fiindcă transportul este unul internațional legat de export. Coletul ajunge la frontiera britanică. Fiind declarat ca pachet personal cu hrană tradițională și haine, vameșii britanici aplică pragul de treizeci și nouă de lire. Cum valoarea declarată îl depășește, TVA-ul britanic de douăzeci la sută se aplică pe diferență, iar curierul britanic poate cere destinatarului acea sumă plus un comision de vămuire.
Al doilea caz este al unui tată care își trimite uneltele de tâmplărie unui prieten din Londra, pentru o lucrare comună. Valoarea declarată este de o sută optzeci de lire sterline, deci peste pragul de o sută treizeci și cinci. Aici intervin atât TVA-ul britanic, cât și eventuale taxe vamale, calculate după codul tarifar al uneltelor.
Curierul îl notifică pe destinatar înainte de livrare cu suma totală, iar livrarea se face doar după plată. Prețul transportului în sine, plătit de expeditor în România, rămâne scutit de TVA românesc. Niciuna dintre sume nu se dublează, nu se aplică TVA peste TVA, deși la prima vedere pare așa.
Al treilea caz este o doamnă care a lucrat doi ani la un cămin în Brighton și își trimite acasă bagajele cu lucruri personale, înainte să se întoarcă definitiv în țară. Aici regimul fiscal este oarecum special, fiindcă bunurile ei nu sunt comerciale, ci uzate, folosite, parte din inventarul personal. Transportul rămâne scutit la origine, iar la întoarcerea bunurilor în România, regulile vamale prevăd, în general, scutiri pentru bagaje personale ale rezidenților care își schimbă domiciliul, cu condiția prezentării actelor potrivite.
Cum arată o factură de curierat făcută corect
Pe o factură de curierat internațional pentru o expediere din România în UK ar trebui să găsești câteva elemente care îți spun multe. În primul rând, o linie clară pentru serviciul de transport, cu suma și mențiunea că este scutit de TVA, eventual cu trimiterea la articolul 294 din Codul fiscal. Apoi, dacă este cazul, linii separate pentru servicii auxiliare prestate în țară, care pot avea TVA românesc aplicat.
Mai trebuie să apară datele expeditorului și ale destinatarului, descrierea coletului, valoarea declarată și ruta. Aceste elemente sunt necesare pentru declarația vamală de export și pentru ca scutirea de TVA să fie justificată în contabilitatea transportatorului. Lipsa lor nu te afectează pe tine direct, însă poate genera întârzieri în vamă sau, în cazuri rare, retragerea scutirii și emiterea unei facturi corectate cu TVA inclus, ulterior.
E bine să păstrezi factura câteva luni după expediere. Mi s-a întâmplat să fie nevoie de ea pentru o reclamație legată de un colet întârziat, iar transportatorul mi-a cerut numărul facturii ca să caute pachetul în sistem. Tot ea e utilă dacă, peste un timp, apar întrebări de la destinatar despre ce a plătit și de ce. Având factura, poți reconstitui ce s-a întâmplat exact pe partea românească.
Câteva mituri pe care merită să le lași la ușă
Primul mit este că persoanele fizice plătesc TVA românesc pentru transportul către UK. Nu plătesc, dacă transportatorul aplică scutirea legală pentru transportul internațional legat de export. Dacă vezi TVA pe factură, fie e o eroare, fie sunt servicii auxiliare strict locale, iar curierul ar trebui să poată explica clar diferența.
Al doilea mit este că, dacă plătești TVA-ul britanic pentru bunuri, mai trebuie să plătești și TVA românesc. Nu se cumulează în niciun caz pe aceeași sumă. Mecanismul este construit tocmai ca să nu existe dublă impozitare, iar Marea Britanie și statele UE au, în continuare, înțelegeri care evită ca aceeași taxă să fie percepută de două ori pe același bun.
Al treilea mit, mai persistent, e că totul se rezolvă printr-o asigurare suplimentară. Asigurarea acoperă riscurile de pierdere sau deteriorare, nu te scutește de taxe vamale și nici de TVA. Sunt mecanisme diferite, iar amestecul lor duce, de regulă, la dezamăgire când realitatea îți bate la ușă cu o factură pe care nu o așteptai.
Ce să cauți la un transportator când expediezi din țară spre UK
Mi-am dat seama în timp că există câteva lucruri concrete care fac diferența între un curier care simplifică treaba și unul care complică totul. Primul este transparența asupra prețurilor. O ofertă bună spune clar dacă suma include sau nu TVA, dacă acoperă serviciul complet până la ușa destinatarului și ce se întâmplă în cazul în care vama britanică solicită taxe suplimentare.
Al doilea criteriu este experiența reală pe ruta România Anglia. Sunt firme care merg pe această rută zi de zi, cu mașini proprii, vameși cunoscuți la trecerile obișnuite și depozite de tranzit care le permit să consolideze livrările eficient. Pentru cineva care trimite un colet către o rudă în Coventry, e mai liniștitor să știe că transportatorul nu inventează ruta acum, ci o repetă de câteva ori pe săptămână.
Pentru un serviciu solid de transport colete RO UK, merită să cauți o firmă cu rulaj constant pe traseu, cu termene anunțate clar și cu un canal de comunicare unde poți întreba ușor lucruri practice, fără să aștepți zile întregi un răspuns. Diferența între o expediere obositoare și una pe care o uiți a doua zi se simte exact aici, în calitatea conversației pe care o ai cu omul de la celălalt capăt al telefonului.
Al treilea criteriu, poate cel mai subestimat, este relația cu destinatarul. Un curier care îl contactează din timp pe cel din UK, care îi explică în engleză ce are de făcut dacă apare o solicitare de TVA britanic și care nu lasă coletul să zacă în depozit săptămâni întregi, valorează banii în plus pe care eventual i-ai dat. Cei care livrează mecanic, fără să se uite la nimeni, sunt aceiași care creează surprizele neplăcute la destinație.
Întoarcerea coletelor și mutările inverse
O paranteză utilă pentru cei care trimit colete și în sens invers, din UK către România. Logica fiscală este oglinda celei descrise până acum, doar că rolurile sunt schimbate. Transportul este, de regulă, scutit la origine ca transport internațional, iar la intrarea în România se aplică TVA-ul românesc de import dacă valoarea bunurilor depășește pragul de scutire stabilit pentru coletele primite de persoane fizice.
Pragul actual pentru scutirea TVA-ului la importul în România al unor mici loturi de bunuri fără caracter comercial, primite de persoane fizice, este de o sută cincizeci de euro pentru bunuri obișnuite. Sub acest prag, importul nu generează TVA românesc. Peste, se aplică TVA-ul de douăzeci și unu la sută, sumă pe care de obicei o colectează curierul în numele autorităților, plus un comision propriu de vămuire.
Pentru cadouri trimise de persoane fizice către persoane fizice, există un prag separat, de patruzeci și cinci de euro, sub care nu se percepe TVA. Sunt detalii care contează atunci când mătușa ta din Liverpool îți trimite un pachet pentru sărbători. Îți faci socoteala să nu plătești la primire mai mult decât valorează ce e înăuntru.
Câteva nuanțe care apar mai rar, dar pot prinde
Există situații atipice care nu apar frecvent, dar care pot da bătăi de cap. Una este expedierea de produse cu acciză, cum sunt băuturile alcoolice sau țigările, unde regimul fiscal este mai strict, indiferent de valoare. Transportul rămâne scutit la origine, dar la destinație accizele se aplică suplimentar, iar pragurile de scutire sunt mult mai mici. În practică, multe firme de curierat refuză să transporte astfel de bunuri pentru persoane fizice, tocmai ca să nu intre în complicații.
O altă situație este expedierea de obiecte care au valoare emoțională foarte mare, dar valoare comercială mică, cum ar fi documente vechi, fotografii sau cărți din colecția unei familii. Aici declararea valorii merită făcută cu atenție. Dacă declari prea puțin riști să fie tratate ca lipsite de valoare și să nu primești despăgubiri în caz de pierdere, iar dacă declari prea mult atragi taxe care nu au sens economic. Discuția cu transportatorul, înainte de expediere, e cea mai bună metodă de a găsi echilibrul.
Mai apare uneori întrebarea despre bunurile second-hand. Hainele purtate, jucăriile uzate, mobilierul mic adus din UK către România au regim vamal special, dar nu sunt automat scutite de TVA, deși mulți cred asta. Conținutul declarat clar, plus o estimare onestă a valorii reziduale, ajută vameșii să încadreze corect coletul, fără surprize.
Logica calmă din spatele tuturor acestor reguli
TVA-ul pe transportul de colete între România și Anglia, pentru persoane fizice, este, până la urmă, o poveste cu două capete. Pe partea românească, transportul este scutit ca prestare legată de export, deci nu plătești TVA pentru serviciul de curierat în sine, dincolo de eventualele taxe locale auxiliare. Pe partea britanică, TVA-ul se aplică nu pe transport, ci pe bunurile din colet, în funcție de pragurile valorice și de natura acestora.
Dacă reții doar atât din toată discuția asta, deja eviți cele mai dese capcane. Restul, cu praguri, cu cifre exacte, cu coduri tarifare, sunt nuanțe care contează în cazuri specifice. Acestea merg lămurite punctual cu un curier de încredere sau cu un consultant fiscal, dacă e vorba de sume care chiar fac diferența. Pentru un colet obișnuit între familie, fluxul e simplu și previzibil odată ce ai înțeles ce se petrece în spatele facturii.
Partea care îmi place cel mai mult la întreaga construcție este logica ei calmă, după ce o privești de aproape. Nu sunt taxe duble, nu sunt capcane absurde, nu sunt invenții ale curierilor pentru a stoarce mai mult. Sunt, în mare, două sisteme fiscale care se ating la graniță și care funcționează cu reguli previzibile, dacă știi unde să te uiți.
Sfaturi practice pentru cine trimite prima oară un colet în Anglia
Verifică valoarea declarată a coletului înainte să dai factura curierului. Dacă e sub pragurile de scutire britanică, oferă această informație în ofertă, fiindcă te ajută la calcule. Cere o factură detaliată, nu doar o sumă globală, fiindcă altfel nu poți explica nimic mai târziu, dacă apar întrebări.
Vorbește cu destinatarul înainte de expediere, mai ales dacă valoarea e peste o sută treizeci și cinci de lire. Întreabă-l dacă vrea să plătească eventualele taxe la livrare sau dacă preferi să găsești o variantă cu DDP, adică livrare cu taxe achitate, care îți permite să plătești tu, expeditorul, toate sumele anticipat. Aceasta e o opțiune oferită de unii curieri și care simplifică experiența pentru cel care primește.
Și, poate cel mai important, alege un transportator care îți răspunde la întrebări, nu doar la mailuri scurte cu prețuri. TVA-ul nu e o știință obscură, dar are suficiente colțuri ca să justifice o conversație normală, telefonică, cu cineva care înțelege ce face. Banii pe care îi economisești citind o factură corectă sunt, întotdeauna, mai mulți decât cei pe care îi pierzi grăbind o decizie luată după prima ofertă găsită pe internet.
Pentru cine trimite prima oară un colet în Anglia, sfatul cel mai onest pe care îl pot da este să ia totul cu o doză sănătoasă de răbdare. Primul colet vine cu întrebări, al doilea cu răspunsuri, iar din al treilea încolo nici nu mai te uiți pe factură, fiindcă știi ce să cauți. Atunci, TVA-ul devine un cuvânt obișnuit, nu o capcană, iar trimiterea unui pachet rămâne ce ar trebui să fie de la bun început, un gest simplu între oameni care se cunosc.
Secțiune FAQ (Intrebari Frecvente)
Plătesc TVA românesc dacă trimit un colet din România în Anglia ca persoană fizică?
Nu, dacă transportatorul aplică scutirea legală pentru transportul internațional legat de export, prevăzută în articolul 294 din Codul fiscal. Factura emisă de curier va apărea cu mențiunea „scutit de TVA”. Pot apărea, totuși, sume mici cu TVA pe servicii auxiliare prestate strict pe teritoriul României, cum ar fi manipularea sau ridicarea de la domiciliu în zile speciale.
Cum se aplică TVA britanic pentru un colet primit din România?
TVA-ul britanic, de douăzeci la sută, se aplică asupra valorii bunurilor din colet, plus, în unele cazuri, asupra costului transportului și asigurării. Pentru cadouri între persoane fizice, există un prag de 39 GBP sub care nu se percepe nicio taxă. Peste 39 GBP și până la 135 GBP, TVA-ul britanic devine aplicabil, iar peste 135 GBP intervin și taxe vamale, în funcție de codul tarifar al produsului.
De ce uneori văd TVA pe factura curierului către UK?
Pentru că anumite servicii auxiliare prestate strict în România, cum sunt comisioanele de manipulare sau opțiunile speciale de ridicare, sunt taxate cu TVA românesc. Acesta nu se aplică serviciului de transport propriu-zis, ci doar acelor componente locale, fiindcă ele nu intră în scutirea pentru export.
Cine plătește TVA-ul britanic, expeditorul sau destinatarul?
De regulă, destinatarul îl plătește la livrare, când curierul britanic îi cere suma datorată autorităților, plus un comision propriu de vămuire. Există însă opțiunea DDP (Delivered Duty Paid), prin care expeditorul plătește anticipat toate taxele, iar coletul ajunge la destinatar fără surprize. Această opțiune este oferită de unii curieri și costă ceva mai mult, dar simplifică experiența.
Coletele cu cadouri sunt scutite complet de TVA în UK?
Doar dacă valoarea totală a bunurilor nu depășește 39 GBP și conținutul nu intră în categoria produselor restricționate, cum sunt tutunul, alcoolul sau parfumurile. Peste acest prag, TVA-ul britanic se aplică pe valoarea integrală a coletului, nu doar pe diferență.
Ce se întâmplă cu bagajele personale ale unui român care se mută din UK în țară?
Pentru rezidenții care își schimbă domiciliul, regulile vamale prevăd scutiri speciale pentru bagaje personale și obiecte uzate, cu condiția prezentării actelor care atestă schimbarea de reședință. Transportul rămâne scutit la origine, iar la intrarea în România scutirea pe bunuri se aplică în funcție de documentele furnizate vameșilor.
Care este cota de TVA aplicabilă în România în 2026?
Cota standard este de 21%, în vigoare de la 1 august 2025. Există și o cotă redusă de 11% pentru alimente, medicamente, cărți, cazare hotelieră și restaurante, fără băuturi alcoolice. Pentru transport către UK, niciuna dintre aceste cote nu se aplică, fiindcă transportul este scutit ca export.
Trebuie să fac eu vreo declarație fiscală dacă trimit colete în UK?
Nu, ca persoană fizică nu ai obligații de raportare fiscală pentru un colet trimis ocazional. Tot mecanismul de evidență cade în sarcina transportatorului, care trebuie să justifice scutirea în contabilitatea proprie. Tu doar plătești factura și completezi formularul vamal de export pus la dispoziție de curier.
