Terapia cu oxigen hiperbaric sau oxigenoterapia hiperbara se realizeaza prin inhalarea oxigenului pur sau chiar si prin inhalarea unui aer imbogatit cu oxigen la o presiune care este ceva mai mare decat presiunea atmosferica.
Acest tip de terapie cu oxigen hiperbaric se realizeaza cu ajutorul unui apparat oxigen hyperbaric, si are rolul de a creste nivelul de hemoglobina din sange. Oxigenul hiperbaric este folosit in camere special amenajate. Aceste camere sunt de mai multe tipuri:
Camera monoloc este primul tip de camera si asigura doar tratarea unui singur pacient. Gazul folosit pentru a presuriza camera, este cu siguranta oxigen pur 100%, iar in anumite camere se pot gasi chiar si masti, pentru ca pacientul sa poata sa respire aer.
In ultimul timp s-au construit si camere cu doua locuri, iar in ceea ce priveste functionarea acestora, trebuie precizat ca aceasta se aseamana cu cea a camerei monoloc.
Exista apoi camera multiloc, iar acest model de camera poate sa trateze mai multi pacienti in acelasi interval de timp. Pacientii sunt insotiti in mod obligatoriu de cate un cadru medical sau sunt monitorizati de catre un specialist.
Terapia in aceasta situatie consta in inspirarea oxigenului pur cu ajutorul unei masti din plastic. Presiunea din aceasta camera de terapie este de 6 atmosfere.
In cazul in care se doreste folosirea unui amestec diferit de gaz, precum azot cu heliu de exemplu, acesta se poate administra numai in conditiile in care pacientul are indicatii medicale pentru acest tip de reteta medicala.
In timpul terapiei, se va monta un nivelul de azot din camera, dat fiind faptul ca acest gaz poate reprezenta un factor de risc pentru mai multe afectiuni respiratorii.
Trebuie precizat ca exista apoi alte camere, iar aici trebuie precizat faptul ca oxigenul topic se utilizeaza intr-o camera mica, presurizata cu oxigen, la o extremitate a corpului.
Pacientul supus unui asemenea tratament, nu respira oxigen si nici restul corpului nu este asezat intr-un spatiu cu oxigen sub presiune. Mai exact, acest lucru inseamna faptul ca pacientul nu se poate bucura de efectele terapiei cu oxigen hiperbaric, care este sistemica si patrunde profund in organism.
Topox consta in absorbirea oxigenului la nivelul tesutului la o adancime de aproximativ 30-50 microni. Datorita comprimarii aparatului, intre mediu extern si acesta este neaparat sa fie creata o presiune diferita.
Cu scopul de a nu permite impingerea extremitatilor in afara echipamentului, manseta cutiei va fi indicat sa fie potrivita strans in jurul extremitatilor, iar in acest fel se va crea un efect de garou.
Alt tip de camera este fara doar si poate camera hiperbarica portabila. Aceasta camera poate sa fie presurizata pana la 1,5-1,7 atmosfere.Aceste camere nu sunt specifice terapiei cu oxigen hiperbaric.
Ei bine, si daca tot am discutat pana acum despre terapia cu oxigen hiperbaric, trebuie sa precizam faptul ca aceasta vine cu cateva indicatii importante, pentru a stii unde trebuie folosit acest oxigen.
De regula el se foloseste pentru tratarea arsurilor pielii, pentru infectii necrozante ale tesuturilor, abces intracarnian, pierderea brusca a auzului, arsuri pe piele, leziuni traumatice, anemie severa, osteomielita, rani care nu pot fi tratate prin intermediul altor tratamente, iar exemplele pot continua