Daca locuiti in Statele Unite (si chiar daca nu locuiti), probabil ca ati auzit despre o serie de personalitati istorice importante ale tarii. Dar ce spuneti de istoria celor care au fost acolo inainte? Chiar si multi dintre americani stiu foarte putin despre istoria amerindienilor (nativii americani).
Unul dintre multele aspecte trecute cu vederea din istoria amerindienior este lunga lista de barbati exceptionali care conduceau diferite triburi ca si capetenii sau lideri de razboi. La fel de nobili si curajosi ca oricine din partile mexicane, britanice sau americane, multi dintre ei au fost uitati de istorie. Iata zece dintre cele mai mari capetenii si lideri amerindieni.
- Victorio
Un membru al tribului Apache, Victorio era, de asemenea, capetenia propriului sau grup, Chiricahua. S-a nascut in ceea ce este in prezent New Mexico in 1809, cand pamantul era inca sub control mexican. De zeci de ani, Statele Unite luau pamanturile amerindienilor, iar Victorio a crescut in vremuri tulburi pentru poporul sau. Datorita acestei experiente, el a devenit un razboinic si un lider de temut, conducand un grup relativ mic de luptatori in nenumarate raiduri.
Timp de mai bine de zece ani, Victorio si oamenii sai au reusit sa se sustraga de la urmarirea fortelor SUA inainte de a se preda definitiv in 1869. Din pacate, tinutul pe care l-a acceptat ca loc pentru retinerea lor era cunoscut pentru conditiile sale vitrece, improprii agriculturii. (Este cunoscut sub numele de Hell’s Forty Acres.)
El a decis repede sa-si mute oamenii si a devenit din nou un haiduc. In 1880, in Muntii Tres Castillos din Mexic, Victorio a fost in cele din urma inconjurat si ucis de trupele mexicane. (Unele surse, in special sursele Apache, spun ca si-a luat viata.)
Poate mai interesanta decat Victorio a fost sora lui mai mica, Lozen. S-a spus ca a participat la un rit special al pubertatii apache, despre care se presupune ca i-a dat capacitatea de a-si simti dusmanii. Mainile o furnicau cand se indrepta in directia dusmanilor, cu forta sentimentului care ii spunea cat de aproape erau.
- Capetenia Cornstalk (Tulpina de Porumb)
Mai cunoscut popular prin traducerea in engleza a numelui sau tribal Hokolesqua, capetenia Cornstalk (Tulpina de porumb) s-a nascut undeva in jurul anului 1720, probabil in Pennsylvania.
La fel ca o mare parte din poporul Shawnee, el s-a mutat in Ohio in anii 1730, ca urmare a conflictului continuu cu invadarea colonistilor albi (in special pentru alcoolul pe care il aduceau cu ei). Traditia sustine ca liderul Cornstalk a prins gustul bataliei in timpul razboiului francez si indian, in care tribul sau s-a alaturat francezilor.
Un conflict mai putin cunoscut numit Razboiul Lordului Dunmore a avut loc in 1774, iar Cornstalk a fost din nou impins in lupta. Cu toate acestea, colonistii i-au tras rapid pe Shawnee si pe aliatii lor, obligandu-i pe nativii americani (amerindieni) sa semneze un tratat, cedand toate pamanturile aflate la est si sud de raul Ohio.
Desi Cornstalk va respecta acordul pana la moartea sa, multi alti membri ai natiunii Shawnee au fost revoltati de ideea de a-si pierde teritoriul si au complotat sa atace din nou. In 1777, Cornstalk a mers la un fort american pentru a-i avertiza asupra unui asediu iminent. Cu toate acestea, a fost luat prizonier si, ulterior, ucis de colonistii in cautare de razbunare.
Cea mai indelungata mostenire a Cornstalk nu are nicio legatura cu actiunile sale din viata. Dupa moartea sa, cand rapoartele despre o creatura zburatoare numita mai tarziu „Mothman” au inceput sa apara in Virginia de Vest, se presupune ca aparitia sa ar fi avut loc din cauza unui presupus blestem pe care Cornstalk il aruncase asupra meleagului dupa tradarea care a i-a adus moartea.
- Black Hawk (Soimul Negru)
Membru si, eventual, lider de razboi al tribului Sauk, Black Hawk sau Soimul Negru s-a nascut in Virginia in anul 1767. Se stiu relativ putine lucruri despre el pana cand s-a alaturat britanicilor in timpul razboiului din 1812, ceea ce a facut ca unii sa-i numeasca pe Black Hawk si pe adeptii sai „trupa britanica”. (El a fost, de asemenea, un subordonat al lui Tecumseh, un alt lider amerindian de pe aceasta lista.)
Un lider Sauk rival a semnat un tratat cu Statele Unite, poate pentru ca a fost pacalit, care a cedat o mare parte din pamantul lor, iar Black Hawk a refuzat sa onoreze documentul, decizie care a rezultat in decenii de conflicte intre cele doua parti.
In 1832, dupa ce fusese relocat cu forta cu doi ani mai devreme, Soimul Negru a condus intre 1.000 si 1.500 de amerindieni inapoi intr-o zona disputata din Illinois. Aceasta miscare a instigat la razboiul Black Hawk, care a durat doar 15 saptamani, dupa care au pierit aproximativ doua treimi din saukii care au venit in Illinois.
Black Hawk insusi a evitat capturarea pana in 1833, desi a fost eliberat intr-un timp relativ scurt. Dezonorat in randul poporului sau, si-a trait ultimii cinci ani din viata in Iowa. Cu cativa ani inainte de moartea sa, el si-a dictat autobiografia unui interpret si a devenit oarecum o celebritate pentru publicul american.
- Tecumseh
Un alt lider de razboi Shawnee, Tecumseh s-a nascut in Valea Ohio, undeva in jurul anului 1768. In jurul varstei de 20 de ani, a inceput sa faca raiduri cu un frate mai mare, calatorind in diferite orase de frontiera din Kentucky si Tennessee.
Dupa o serie de infrangeri ale amerindienilor, a plecat in Indiana, crescand o banda de tineri razboinici si devenind un sef de razboi respectat. Unul dintre fratii sai mai mici a avut, a patimit o serie de viziuni si a devenit profet religios, mergand pana la prezicerea cu precizie a unei eclipse de soare.
Folosind abilitatile fratelui sau in avantajul sau, Tecumseh a inceput repede sa uneasca mai multe popoare diferite intr-o asezare cunoscuta sub numele de Prophetstown, mai cunoscuta in Statele Unite sub numele de Tippecanoe. Intr-o zi, in timp ce Tecumseh era plecat intr-o calatorie de recrutare, viitorul presedinte american William Henry Harrison a lansat un atac surpriza si l-a ars din temelii, ucigand aproape pe toata lumea.
Inca suparat de tratamentul primit de poporul sau din partea SUA, Tecumseh si-a unit fortele cu Marea Britanie cand a inceput razboiul din 1812. Cu toate acestea, el a murit in timpul Bataliei Tamisei din 5 octombrie 1813. Desi era un dusman constant pentru ei, americanii l-au transformat rapid pe Tecumseh intr-un erou popular, valorificand abilitatile sale impresionante de oratorie si vitejia spiritului sau.
- Geronimo
Poate cel mai faimos lider amerindian din toate timpurile, Geronimo a fost medic in grupul Bedonkohe a triburilor apase Chiricahua. Nascut in iunie 1829, s-a acomodat rapid cu stilul de viata apache.
Pe cand era adolescent, dupa ce a vanat si a ucis primul animal, el i-a inghitit inima si a condus deja patru raiduri separate inainte de a implini 18 ani. La fel ca multi dintre oamenii sai, a suferit foarte mult din cauza oamenilor „civilizati” din jurul sau. Mexicienii, care inca controlau meleagurile, i-au ucis sotia si cei trei copii mici. (Desi ura americanii, a pastrat o profunda ura pentru mexicani pana in ceasul mortii.)
In 1848, in Tratatul de la Guadalupe Hidalgo, Mexicul a cedat controlul asupra unor vaste pamanturi, inclusiv a teritoriului Apache. Acest lucru a precedat un conflict aproape constant intre noii colonisti americani si triburile care traiau in acel tinut.
In cele din urma, Geronimo si oamenii sai au fost mutati de pe pamantul stramosilor lor si plasati intr-o rezervatie intr-o parte stearpa din Arizona, lucru care marelui lider i-a adus o profunda indignare. Pe parcursul urmatorilor zece ani, a condus o serie de evadari reusite, urmariti fiind de armata SUA. In plus, a devenit o celebritate pentru evadarile sale indraznete, bazandu-se pe dragostea publicului fata de Vestul Salbatic.
In cele din urma s-a predat pentru ultima data pe 4 septembrie 1886, urmat de o serie de incarcerari diferite. Cu putin timp inainte de moartea sa, Geronimo si-a pledat cazul in fata presedintelui Theodore Roosevelt, nereusind sa-l convinga pe liderul american sa permita poporului sau sa se intoarca acasa.
Si-a dat ultima suflare in 1909, in urma unui accident de calarie. Pe patul de moarte, s-a spus ca ar fi declarat: „Niciodata nu ar fi trebuit sa ma predau Ar fi trebuit sa lupt pana cand ramaneam ultimul om in viata”.
- Crazy Horse (Calul Nebun)
Razboinic de temut si lider al tribului Oglala Sioux, Crazy Horse (Calul nebun) s-a nascut in jurul anului 1840 in actuala Dakota de Sud. O poveste despre numele sau spune ca i-a fost oferit de catre tatal sau dupa ce si-a aratat abilitatile de luptator.
Tensiunile dintre americani si grupul sioux crescusera inca de la nasterea sa, dar au luat amploare cand era tanar adolescent. In august 1854, un sef sioux pe nume Ursul Cuceritor (Conquering Bear) a fost ucis de un soldat alb.
Ca razbunare, amerindianul sioux l-a ucis pe locotenentul la comanda impreuna cu toti cei 30 de oameni ai sai in ceea ce este acum cunoscut sub numele de masacrul de la Grattan
Folosindu-si cunostintele ca luptator de gherila, Crazy Horse a fost un ghimpe in armata SUA, care era de neoprit atunci cand venea vorba de a-si forta oamenii sa faca rezervari. Cea mai memorabila batalie la care a participat Calul Nebun a fost Batalia de la Little Bighorn, lupta in care Custer si oamenii sai au fost invinsi.
Cu toate acestea, pana in anul urmator, Crazy Horse se predase. Tactica pamantului parjolit, adoptata de armata SUA, s-a dovedit a fi prea mult pentru poporul sau. In timp ce se afla in captivitate, a fost injunghiat cu o baioneta in timp ce isi planuia evadarea.
- Capetenia Seattle
Nascut in 1790, capetenia Seattle a trait in Washington-ul de astazi, locuind de-a lungul Puget Sound. Capetenie a a doua triburi diferite datorita parintilor sai, el era initial destul de primitor cu acei colonisti care au inceput sa soseasca in anii 1850, la fel cum erau si acestia cu el.
De fapt, au infiintat o colonie in Golful Elliot si au numit-o dupa marea capetenie. Cu toate acestea, unele dintre celelalte triburi locale s-au aratat indignate de invadarea americanilor, iar conflictele violente au inceput sa apara din cand in cand, ducand la un atac asupra micii asezari a lui Seattle.
Capetenia Seattle a simtit ca poporul sau va fi in cele din urma alungat din fiecare loc de acesti noi colonisti, dar a sustinut ca violenta va accelera procesul, un sentiment care parea sa calmeze spiritele. Contactul strans si pasnic care a urmat l-a determinat sa se converteasca la crestinism, devenind un adept devotat pentru restul zilelor sale.
Ca semn al recunoasterii religiei traditionale a liderului, locuitorii din Seattle au platit o mica taxa pentru ca orasul sa poarte in continuare numele sau. (Oamenii din Seattle credeau ca mentionarea numelui unei persoane decedate il impiedica sa se odihneasca in pace.)
Fapt amuzant: discursul pe care majoritatea oamenilor il asociaza marea capetenie Seattle, in care acesta pune un accent puternic pe nevoia omenirii de a avea grija de mediu, este complet fabricat. A fost scris de un om pe nume Dr. Henry A. Smith in 1887.
- Cochise
Aproape nimic nu se stie despre copilaria uneia dintre cei mai mari capetenii apache din istorie. De fapt, nimeni nu stie sigur nici macar data nasterii. Relativ inalt pentru vremea in care a trait, se spune ca ar fi avut o inaltime de cel putin 183 de centimetri, completata de o figura foarte impunatoare.
Conducator al tribului Chiricahua, Cochise si-a condus poporul intr-o serie de raiduri, uneori impotriva mexicanilor si alteori impotriva americanilor. Cu toate acestea, atacurile sale asupra SUA au dus la disparitia sa.
In 1861, un grup de raiduri dintr-un alt trib Apache a rapit un copil, iar tribul lui Cochise a fost acuzat de acest fapt de catre un ofiter al armatei SUA, relativ neexperimentat. Desi erau nevinovati, o incercare de arestare a amerindienilor, care venisera sa vorbeasca, s-a incheiat cu violenta: o persoana a fost impuscata mortal si Cochise a reusit sa fuga dupa ce taiat cortul.
Au urmat diferite acte de tortura si executie de catre ambele parti, iar acestea pareau sa nu aiba sfarsit. Dar Razboiul Civil al SUA incepuse, iar Arizona a fost lasata in mainile Apasilor.
Aproape un an mai tarziu, cu toate acestea, armata se intoarse, inarmata cu obuziere si au inceput sa distruga triburile care inca se luptau. Timp de aproape zece ani, Cochise si o mica banda de luptatori s-au ascuns printre munti, facand raiduri atunci cand era necesar si evitand capturarea. In cele din urma, lui Cochise i s-a oferit o mare parte din Arizona ca rezervare.
Raspunsul sau: „Omul alb si indianul trebuie sa bea din aceeasi apa, sa manance din aceeasi paine si sa fie in pace”. Din nefericire pentru Cochise, nu a reusit sa experimenteze mult timp roadele muncii sale, deoarece s-a imbolnavit grav si a murit in 1874.
- Sitting Bull
Capetenie si om sfant al Hunkpapa Lakota, Sitting Bull s-a nascut in 1831, undeva in Dakota de Sud de azi. In tinerete, a fost un razboinic inflacarat, facand primul raid la doar 14 ani. Prima sa intalnire violenta cu trupele americane a avut loc in 1863.
Aceasta vitejie a a rezultat in numirea sa ca lider al tuturor triburilor Lakota in 1868. Desi conflicte minore intre Lakota si SUA vor continua sa apara intregul deceniu, abia in 1874 a inceput razboiul deplin. Motivul: aurul fusese gasit in Dealurile Dacre negre din Dakota de Sud. (Terenul fusese interzis datorita unui tratat anterior, dar SUA au renuntat atunci cand incercarile de a cumpara terenul nu au avut succes.)
Violenta a culminat cu o coalitie amerindiana care se confrunta cu trupele americane conduse de Custer la batalia mentionata mai sus a din Little Bighorn. Dupa aceea, au venit mai multe trupe care se indreptau rapid spre zona, iar capeteniile, una cate una, au fost fortate sa se predea, Sitting Bull evadand in Canada.
Infometarea poporului sau a dus in cele din urma la un acord cu SUA, dupa care au fost mutati intr-o rezerva. Dupa ce au aparut temerile ca Sitting Bull se va alatura unei miscari religioase cunoscute sub numele de Dansul Fantomelor, o ceremonie care pretindea sa scape tara de oameni albi, s-a ordonat arestarea sa. In curand a izbucnit o lupta intre politisti si sustinatorii capeteniei, iar Sitting Bull a fost impuscat in cap si ucis.
- Mangas Coloradas
Socrul lui Cochise si unul dintre cei mai influenti lideri / capetenii ai anilor 1800, Mangas Coloradas a fost membru al diviziunii Apache. Nascut chiar inainte de sfarsitul secolului, s-a spus ca era neobisnuit de inalt si a devenit liderul formatiei sale in 1837, dupa ce predecesorul sau si multi din trupa lor au fost ucisi.
Au murit pentru ca Mexicul oferea recompense pentru scalpii sau prizonierii de sex masculin amerindieni – fara intrebari. Hotarati sa nu lase acest lucru nepedepsit, Mangas Coloradas si razboinicii sai au inceput sa faca ravagii, ucigand chiar si toti cetatenii din orasul Santa Rita.
Cand SUA au declarat razboi Mexicului, Mangas Coloradas i-a vazut drept salvatorii poporului sau, semnand un tratat cu americanii, care permitea soldatilor sa treaca prin tinuturile Apache. Cu toate acestea, asa cum s-a intamplat de obicei, cand aurul si argintul au fost gasite in zona, tratatul a fost anulat.
Pana in 1863, SUA arboreaza un steag de armistitiu, incercand sa ajunga la un acord de pace cu marele sef. Cu toate acestea, a fost tradat, ucis sub falsul pretext ca incerca sa scape, apoi mutilat dupa moarte.
Asa Daklugie, un nepot al lui Geronimo, a spus mai tarziu ca triburile Apache au ajuns la linita rabdarii si vor incepe mutilarea celor care au ghinionul sa le cada in mana.
