Mama Cozonacilor se afla la „capatul satului Simon” la aproximativ 6 Km de Castelul Bran.
Branul este o comuna din sud – vestul judetului Brasov situata pe DN 73 Brasov – Pitesti.
Fiind construita în apropierea padurii ce urca pâna sub abruptul Bucegilor, Mama Cozonacilor va ofera liniste, intimitate si o priveliste încântatoare în orice anotimp.
La mai putin de 30 Km sud – vest de Brasov, pe soseaua ce iese prin vechiul cartier Bartolomeu si care leaga de veacuri marele oras de la poalele Tâmpei de Câmpulung Muscel, acolo unde Piatra Craiului se desprinde de masivul Bucegilor se însiruie satele Branului.
Chiar TABULA PUETINGERIANA, alcatuita dupa o harta a lumii vechi din secolul al IV – lea d.Hr., ne semnaleaza existenta unui drum roman care mergea de la Dunare prin trecatoarea Branului în centrul Daciei.
Capacitate de cazare
Mama Cozonacilor este destinata folosintei exclusive a turistilor si are o capacitate de 29 de locuri de cazare in 12 camere. : cinci triple cu cate un pat matrimonial si unul de o persoana, trei duble – (twin) camere au cate doua paturi de o persoana, , iar celelalte patru duble au cate un pat matrimonial de doua persoane. Paturile sunt executate pe comanda din lemn masiv si au saltele RELAXA. Camerele au baie proprie, TV si balcon, exceptie facand cinci camere situate la mansarda care nu au balcon. Toate grupurile sanitare sunt alimentate cu apa rece si calda în permanenta. În vecinatatea sa (aprox. 700m) se gasesc cateva pensiuni împreuna cu care se pot oferi pâna la 60 de locuri de cazare.
Mobilier Pentru a spori confortul si a oferi cele mai bune conditii clientilor nostri, întregul mobilier a fost executat de catre gazde sau pe baza de comanda la atelierele de tâmplarie din zona, din lemn masiv cu grija selectionat.Camerele sunt dotate cu paturi matrimoniale, cu câte doua paturi de o persoana, sau un pat matrimonial si unul de o persoana, noptiere, dulap de haine, masa, scaune etc.
Sala de zi
Situata la etajul I are o capacitate de 30 – 40 de locuri. Încaperea are pardoseala acoperita cu mocheta, peretii albi, este dotata cu semineu si bar la dispozitia clientilor. Aici se organizeaza si pauzele de cafea pentru clientii aflati la cursuri sau team – building – uri.
Preparate culinare
Asa cum o spune si numele la pensiunea noastra puteti degusta produse de patisserie. De asemenea, in locul special amenajat din curte putem pregati un berbecut la protap. In jurul nostrum sunt numerosi producatori de branzeturi pe care le puteti achizitiona direct de la sursa.
Gradina de vara
In curte sunt amplasate mese si pavilioane de lemn unde clientii isi pot petrece serile racoroase de vara in aer liber. Printre ele curge paraul care alimenteaza pastravaria si totodata indeplineste si rolul de frigider ecologic.
Pe dealul din spatele casei este amenajat un pavilion cu gratar si fantana de unde se poate admira intraga vale a satului.
Teren de sport
Situat in curtea pensiunii (24 m lungime X 13 m latime), are porti pentru fotbal si este imprejmuit cu gard inalt de de patru metrii. La mijloc are stalpi de care poate fi prins fileu pentru volei, tennis etc. De multe ori este folosit pentru jocurile de team – building.
Curte cu livada
Împrejurul vilei se întinde o „ograda” de aproximativ 2000 m2. În balansul unui hamac, la umbra pomilor fructiferi veti fi la adapost împotriva razelor arzatoare ale soarelui de vara.
De la „drumul satului” si pâna la pensiune un culoar de flori de aproximativ 40 de metrii farmeca prin colorit ochii oaspetilor nostri, iar parfumul lor creaza ambianta unei vacante desavârsite.
Langa izvorul de la pastravarie avem un loc special amenajat pentru focuri de tabara unde apoi pregatim berbecutii la protp
Loc de joaca
Grija pentru clientii nostri a condus la crearea unui spatiu special amenajat pentru copii. Leaganul, groapa de nisip, balansoarul precum si „casa copiilor” îi mentin pe cei mici într-o permanenta activitate, iar parintii lor se pot bucura din plin de zilele unei vacante linistite la munte.
Acest univers al copilariei uneori devine irezistibil chiar si pentru adulti.
Pastravarie
Este amplasata in curte, iar pe marginea sa a fost amenajat un pavilion. Acest pavilion are o capacitate de aprox. 12 locuri, fiind dotat cu mobilier in stil rustic si un gratar de piatra unde se pot praji pastravi!
Parcare
In interiorul curtii este amenajata o parcare proprie asfaltata de 12 locuri
Padurile de brad si fag din împrejurimi asigura un aer curat, fara praf, puternic ozonat, specific depresiunilor intramontane si neatins de flagelul poluarii.
Verile sunt racoroase, specifice climatului subalpin cu temperaturi cuprinse între 15 – 30 0C, iar iernile sunt geroase si aspre cu temperaturi cuprinse între 10 – 15 0C, ideale însa pentru schi.
Valea Simonului este strabatuta de râul cu acelasi nume ce se varsa în râul Bârsa. In aceste ape se pot pescuii pastravi. Pe dealurile din apropiere se gasesc numeroase izvoare, majoritatea fiind potabile.
Satul are doua biserici construite în sec. XVIII – XIX.
Pe lânga Castelul Bran, atractia turistica de care se bucura zona este rezultatul numeroaselor posibilitati de drumetie si de practicare a sporturilor.
Imprejurimile pensiunii Mama Cozonacilor îmbie la drumetie. De pe dealurile din fata vilei, in special de pe vârful Gâlma, se deschide o panorama impresionata. Spre est se poate admira în toata splendoarea sa versantul vestic al muntilor Bucegi, iar în partea vestica abruptul Pietrei Craiului care încadreaza zona. Partea de nord ofera o priveliste de neuitat asupra Tarii Bârsei, care se desfasoara de la Magura Branului pâna la centura Oltului, în apropierea vechiului oras sasesc Feldioara.
Rasariturile si apusurile de soare din acest loc sunt unice, iar panorama nocturna a Tarii Bârsei poate fi asemanata cu un joc de artificii. Totodata din acest punct privitorul are o vedere de ansamblu asupra vetrei satului care are un pitoresc aparte.
Dupa ce strabate satul aprox. 5,5 Km, drumul se continua înspre munte înca 5 Km. Pe ambele parti ale sale se întind lunci ideale pentru pic-nic. Prima atractie la aproximativ 2,5 Km de sat este Urlatoarea de la Cheile Simonului, iar pe masura ce te apropii de capatul drumului panorama muntilor Batrâna (2184m) si Gutanu (2177m) se desfasoara în toata splendoarea ei cu abrupturi impunatoare si vai pitoresti.
Apoi drumul se ramifica spre vest peste podul ce traverseaza râul Simon este accesibil cu masina înca un Km. De aici pe jos se poate ajunge la Stâna Gutanu si poiana cu acelasi nume. Din acest punct se pot urma numeroase trasee spre Vf. Omu (2507m), Cabana Padina etc., foarte frumoase si usor accesibile.
Pensiunea Mama Cozonacilor va asteapta incepand de la pretul de numai 88 lei pe noapte. Pentru rezervare dati click aici: REZERVARE ONLINE!
Ramificatia dinspre est este amenajata pentru autoturisme tot aprox. un Km. Si trece pe lânga fostul observator de ursi. De la capatul sau pe jos pe un traseu extraordinar de spectaculos se poate ajunge la Vf. Omu. Poteca trece pe la Stâna Gaura (1560m), continua sa urce pe lânga Moara Dracului, traverseaza Cheile Gaura, iar pe partea dreapta a vaii pieptis se ajunge la Muntii Scara pâna la curmatura Hornurilor (2315m), de unde spre est se poate observa Cabana Omu. Pentru acest traseu estre necesara o foarte buna conditie fizica, dar temerarii care vor cuceri aceasta „cetate” de piatra vor fi rasplatiti pe masura de panorama ce li se deschide de pe aceste înaltimi.
Activitati traditionale
* Tunsul oilor
* Prepararea brânzeturilor
* Îngrijitul animalelor
* Plecatul animalelor la munte
* Cositul si lucratul fânului
* Prelucrarea lânii
* Recoltatul mierii
* Adunatul fructelor salbatice
* Taierea porcului
* Prepararea cozonacilor pentru sarbatori
Obiective turistice
1. Bran 6 km ( 760 m)
(Castelul Bran, muzeul etnografic, monumentul unde se pastreaza inima reginei Maria restaurante, pizzerii, internet café, suveniruri)
Altitudine 700 – 900 m.
2. Moieciu de Sus ( 950 m)
(Stâncile de la Cheile Gradistei, o cascada pitoresc: La Chisatoare – rezervatie bio – geologica, restaurante traditionale)
3. Brasov 30 km
(Biserica Neagra, Prima scoala romaneasca din Schieii Brasovului, Muzeul de Istorie, Cluburi & Discoteci, Restaurante)
4. Babele ( 2200 m) + Pestera Ialomitei ( 1600 m)
(acces pe traseele marcate direct din Bran sau cu masina de la Sinaia – Fieni – Pestera Ialomitei)
5. Dâmbovicioara + Mateiasul
(pe DN de la Bran spre Rucar, Pestera Dâmbovicioara si Mausoleul de la Mateiasi)
6. Râsnov 19 km
(Cetatea Râsnov – muzeu)
7. Poiana Brasov 34 km
(pârtii de schi & sanius, Cluburi & Discoteci, Restaurante)
8. Pârâul Rece ( 960 m), Predeal ( 1030 m), 21 – 30 km
(pârtii de schi & sanius, Cluburi & Discoteci)
9. Azuga, Busteni 50 km
(pârtii de schi & sanius, Cluburi & Discoteci, Telecabina Babele)
10. Sinaia ( 800 m) 70 km
(pârtii de schi & sanius, Cluburi & Discoteci, Restaurante, Castelul Peles & Pelisor, Telecabina Cota 1400)
11. Sighisoara 120 km
(Cetatea Medievala, Restaurante rustice, Cluburi & Discoteci)
12. Sâmbata de Sus 100 km
(Manastirea Sâmbata de Sus, Tara Fagarasului)
13. Sibiu 170 km (Muzeul Brukental & Franz Binder, Cetatea medievala, Podul Mincinosilor, Cluburi & Discoteci, Restaurante)
Sporturi montane (alpinism, ski, ciclism, bungee-jumping)
Alpinism
Pentru initiatii acestui sport versantul vestic al Bucegilor ofera conditii ideale alpinistilor.
Schi
Dealurile din apropiere si pârtiile amenajate din zona Branului satisfac exigentele celor care practica acest sport, iar pentru împatimiti, Poiana Brasov, aflata la doar 25 de Km de Mama Cozonacilor, ofera cele mai bune pârtii din România.
Partia din satul poarta se afla doar la 12 km de pensiunea noastra, iar cea de la cheile gradisteti la 11 km. ambele sunt dotate cu instalatii de transport pe cablu si tunuri de zapada.
Ciclism Montan
Drumurile alpine si forestiere de pe versantul vestic al Bucegilor sunt ideale pentru practicarea montain – biking – ului, numeroase trasee turistice sau portiuni ale acestora se preteaza pentru pasionatii acestui sport.
Pensiunea noastra este printer putinele din zona care inchiriaza biciclete!
Paint-ball, ATV-uri calarie
Castelul Bran
Legenda spune ca batrânul Bran, având mai multi fii le-a daruit spre stapânire vesnica fiecaruia câte unul din cele 14 sate si catune de astazi: Simon, Poarta, Sohodol, Predelut, Moieciul de Jos, Cheia, Moieciul de Sus, Zbârcioara, Pestera, Magura, Drumul Carului, Sirnea, Fundata si Fundatica.
Mai tarziu, la 19 noiembrie 1377, Ludovic I de Anjou acorda brasovenilor apanajul de a ridica un nou fort de piatra la Bran „cu propriile lor osteneli si cheltuieli”. Aceasta pare sa fie prima documentare istorica a Branului. Istoria localitatii se împleteste însa cu cea a castelului.
Cetatea avea atributii militare si jurisdictionale fiind aparata de o garnizoana permanenta compusa din balistari englezi si briganzi sub conducerea unui castelan.
Daca în 1406 cetatea se gasea în stapâmire lui Mirecea cel Batrân, la sfarsitul sec. al XV – lea ea este subordonata autoritatii comitelui secuilor, raspunzator de apararea sud – estului Transilvaniei, iar din timpul lui Iancu de Hunedoara trece sub conducerea voievodatului Transilvaniei.
Pe aceste meleaguri de-a lungul istoriei s-au perindat numeroase personalitati. Asfel, în aprilie 1460 Vlad Tepes patrunde prin Bran în Tara Bârsei „atacând sate cetati si orase”, unde a dat foc grânelor, iar pe cei printi I-a tras în teapa în apropierea capelei Sf. Iacob din Brasov. Tot el, în 1476 a trecut pe la Bran în drumul sau spre Tara Româneasca unde avea sa ocupe pentru a treia oara tronul, iar în 7 iulie 1600 doamna lui Mihai Viteazul a poposit din drumul sau spre Transilvania, la Bran, unde localnicii i-au oferit pastravi din „rezervorul castelului”.
Un alt exemplu ar fi cel al calatorului Francez Pierre Lescalopir, student al Universitatii din Padova care în drumul sau spre Alba Iulia a vizitat Castelul Bran.
Tot aici a facut un popas si regele Suediei, la 8 noiembrie 1714, în drumul sau spre casa dupa înfrângerea suferita la Poltava în lupta cu turcii.
La 1 decembrie 1920 Consiliul orasenesc al orasului Brasov doneaza Castelul Bran Reginei Maria, ca semn de recunostinta fata de contributia sa la înfaptuirea Marii Uniri.
Intre 1920 – 1927 Castelul Bran a fost restaurat sub conducerea arhitectului Curtii Regale, Carol Liman, care îl transforma într-o frumoasa resedinta de vara, înconjurata de parc, cu alei de promenada, lac, fântâni, terase de popas, construind si Casa de ceai.
Dupa 1948 a intrat în proprietatea statului român, iar din 1956 a devenit muzeu.
Vechii Braneni
Poarta deschisa între Transilvania si Tara Româneasca, strunga de transhumanta, loc de întâlnire a românilor de pretutindeni, Branul a avut întotdeauna o situatie privilegiata.
Locuitorii acestei zone s-au ocupat în special cu pastoritul. Branenii cresteau turme mari de oi pe care iarna le treceau peste Carpati în Muntenia, mai ales în baltile Ialomitei si Brailei, iar vara le suiau pe pajistile Muntilor Bucegi. Aceasta activitate a avut implicatii semnificative asupra portului popular din zona, lâna si pieile de oaie erau folosite la confectionarea hainelor.
Înaintasii branenilor locuiau în case de lemn cu doua sau trei încaperi ce erau construite pe vaile apelor repezi de munte unde si azi mai pot fi întâlnite. Forma arhitectonica cel mai des întâlnita era „gospodaria cu ocol întarit”, numita local „casa cu curte închisa”. Un gen aparte de constructii sunt „hodaile” care si astazi sunt folosite pentru adapostitul vitelor si nutretului. Toate constructiile aveau o fundatie de piatra si erau ridicate din lemnul de brad al padurilor din apropiere.
interioarele acestor case erau bogat împodobite cu tesaturi, piese de pot popular si icoane pictate pe dosul sticlei.
Portul popular din zona Branului, înrudit cu cel al zonelor învecinate – Muscel si Dâmbovita – releva unele trasaturi specifice generate fie de natura ocupatiilor, dar si de asimilarea si redarea în forme locale a unor elemente de fond transilvanean.
Pagina din istoria satului Simon.
Ioan Vartolomeu sau Bartolomeu era fiul dacalului Nicolae din satul Simon, care de fapt l-a si învatat „buchiile”. A devenit apoi învatator în sat, înfiintând si prima scoala româneasca din satele Branului. Având talent de zugrav a pictat iconostasul bisericii din Simon. Pentru activitatea sa din timpul revolutiei de la 1848 a fost urmarit mai târziu de catre oficialitati, trebuind sa treaca în Tara Româneasca pentru o perioada de timp. Acesta nota pe o carte de la biserica veche din Simon: „Au venit stapânitorii si aici în Bran, oamenii au fost siliti a fugii în Tara Româneasca cu totul, unii au stat multa vreme fugiti, iar unii s-au întors, ca stapânii aveau mare mânie pe românii din Bran, ca prin porunca generalului Puchner din Sibiu, ce venise poruncind sa luam armele secuilor de la cordoane, ne-au chemat înaintasi pe mine, Ioan Bartolomeu, dascal normal din Simon, si nea bagat în garda nationala ce se începuse. Atunci am mers ca comandant noaptea la cordoane împreuna cu 70 – 80 de gardisti si-am ocupat cordoanele si iam dezarmat; si la Gutanu s-a facut o mare batalie, ca multi oameni s-au ranit, iar un var al meu, Nicolae, al vaduvei Ioan Coman Nitoiu, a sio murit puscat; groaza mare e a povesti acestea si am scris ca sa se stie în 1848 ce s-a întâmplat. Ioan Bartolomei, dascal normal la 1851”
Haiducii Branului
Tinut de hotar, strabatut importante rute comerciale, Branul a fost întotdeauna o zona bântuita de haiduci. Acestia jefuiau convoaiele cu marfuri sau faceau contrabanda pe aceste tinuturi de hotar.
Batrânii Branului îsi mai amintesc de Bucur Câmpan, haiduc sub comanda caruia taranii asupriti au atacat Castelul Bran (în timpul rascoalei din 1703 – 1709 condusa de F. Rakoczi), precum si de Fulga si Budac, ultimii haiduci din tinut care au fost ucisi la sfârsitul secolului al XIX – lea, deoarece nu au vrut sa se lase prinsi vii.
Numeroase legende si balade locale stau marturie acestor evenimente.
Peste toate însa, legenda Contelui Dracula suscita cel mai mare interes, iar misterele acestuia nu au fost dezlegate nici pâna astazi.
