Când te gândești să închiriezi o mașină în Cluj, poate îți imaginezi deja cum gonești pe drumurile șerpuite din Apuseni, cu dealurile verzi desfăcându-se în fața ta, sau cum te pierzi pe străduțele din centru, cu o cafea aburindă în mână.
Dar, înainte să te urci la volan, cu radioul dat tare și vântul bătând prin geamul întredeschis, trebuie să treci printr-un mic labirint de hârțogăraie.
Nu e mare scofală, dar să știi la ce să te aștepți îți poate scuti ceva bătăi de cap. Hai să povestim, așadar, ce acte îți trebuie ca să închiriezi o mașină în Cluj, ce condiții mai apar pe parcurs și ce trucuri am învățat eu din experiență, ca să nu te trezești cu surprize neplăcute.
De ce să închiriezi o mașină în Cluj?
Clujul are un farmec aparte, care parcă te împinge să-l explorezi. Fie că locuiești aici și vrei să evadezi un weekend la munte, fie că ești doar în trecere și vrei să vezi ce are Transilvania de oferit, o mașină îți dă o libertate pe care niciun autobuz sau tren n-o poate egala.
Poți să te oprești la Salina Turda, să te plimbi prin satele din Mărginimea Sibiului sau să dai o fugă până la Castelul Bánffy din Bonțida, fără să depinzi de orare fixe sau de stații aglomerate. Hai să fim sinceri, cine n-ar vrea să oprească pe marginea drumului, într-o dimineață liniștită, doar ca să admire un apus sau să cumpere o plăcintă cu brânză de la o tanti dintr-un sat?
Îmi amintesc de o escapadă de acum câțiva ani, când am închiriat o mașină ca să ajung la o pensiune ascunsă în Apuseni. Drumul era plin de serpentine, iar peisajul părea rupt dintr-o poveste. Dacă aș fi mers cu autocarul, aș fi pierdut jumate din farmec – și, să fiu sincer, probabil n-aș fi găsit transport până acolo. Dar hai să nu divagăm, că vorbim despre acte și ce trebuie să ai la tine ca să pornești la drum.
Documentele esențiale: ce nu poate lipsi
Când intri într-o agenție de închirieri sau dai click pe un site, primul lucru care te lovește e cerința pentru acte. Nu-i vorba de cine știe ce birocrație complicată, dar trebuie să fii pregătit. Din ce am observat eu, sunt câteva documente de bază pe care toate agențiile le cer, indiferent dacă ești localnic sau turist.
Permisul de conducere e, evident, primul pe listă. Fără el, n-ai ce căuta la volan. Trebuie să fie valabil, iar majoritatea firmelor din Cluj vor să vadă că ai cel puțin un an, uneori chiar doi, de experiență ca șofer. Dacă abia ți-ai luat carnetul, s-ar putea să te lovești de un refuz sau să ți se ceară o taxă în plus – gen „taxa de șofer tânăr”. O prietenă de-a mea a pățit-o acum ceva timp: abia luase permisul, a vrut să închirieze o mașină pentru un weekend și a plătit extra doar pentru că avea sub 25 de ani și carnetul proaspăt. Dacă vii din străinătate, e bine să verifici dacă permisul tău e valabil în România.
Pentru cei din Uniunea Europeană, e floare la ureche – permisul e recunoscut fără probleme. Dar dacă ești, să zicem, din SUA sau Australia, s-ar putea să ai nevoie de un permis internațional de conducere. Nu toate agențiile sunt la fel de stricte, dar am auzit povești de la turiști care s-au trezit blocați pentru că n-aveau actul ăsta. Mai bine să fii pregătit, decât să pierzi timp.
Pe lângă permis, ai nevoie de un act de identitate. Dacă ești român, buletinul e de ajuns.
Pentru turiști, pașaportul e de obicei cerut. Unele agenții acceptă și o copie, dar, să fim serioși, cine pleacă de acasă fără buletin sau pașaport când vrea să închirieze o mașină?
Din experiența mea, e mai bine să ai originalul la tine. O dată, am uitat buletinul acasă și am încercat să conving agenția cu o poză pe telefon. N-a mers. Au fost amabili, dar mi-au zis clar: „Fără original, nu putem face contractul.” Așa că, un sfat din suflet: verifică-ți portofelul înainte să pleci.
Cardul de credit e un alt punct sensibil. Majoritatea agențiilor, inclusiv cele de inchirieri auto Cluj, cer un card de credit pe numele șoferului pentru a bloca o garanție. Suma asta poate varia – de la 200 la 1000 de euro, în funcție de mașină și de politica firmei.
E ca un fel de asigurare pentru ei, în caz că zgârii mașina sau, Doamne ferește, se întâmplă ceva mai serios. Cardurile de debit nu sunt mereu acceptate, deși unele agenții mai mici s-ar putea să fie mai flexibile.
Problema cu cardurile de debit e că banii sunt retrași efectiv, nu doar blocați, și poate dura săptămâni până îi vezi înapoi. Am pățit-o o dată cu o agenție locală: mi-au blocat 500 de euro pe un card de debit, iar banii s-au întors abia după o lună. Dacă ai doar debit, sună înainte și întreabă – îți poate salva multe nervi.
Condiții suplimentare: vârsta și experiența
Pe lângă acte, agențiile mai au și alte cerințe. De exemplu, trebuie să ai minimum 21 de ani, deși unele firme cer 25. Dacă ești mai tânăr, s-ar putea să plătești o taxă suplimentară, așa cum ziceam mai devreme. La fel, dacă ai peste 70 de ani, unele agenții pot cere un certificat medical sau alte dovezi că ești apt să conduci.
Nu e ceva ce vezi des, dar am întâlnit un domn mai în vârstă care s-a lovit de cerința asta și era destul de enervat. „Am condus toată viața, ce mai vor de la mine?”, mi-a zis. Îl înțeleg, dar regulile sunt reguli.
Contractul de închiriere: citește-l cu atenție
Odată ce ai actele pregătite, urmează să semnezi contractul. Aici e bine să fii cu ochii-n patru, pentru că detaliile chiar contează. Contractul îți spune totul: cât durează închirierea, ce costuri sunt incluse, ce se întâmplă dacă returnezi mașina mai târziu sau dacă o zgârii.
Mi se pare că mulți dintre noi, inclusiv eu, avem tendința să dăm rapid peste pagini, dar e o greșeală. Un prieten a semnat o dată fără să citească și a aflat abia la final că asigurarea nu acoperea zgârieturile mici. A plătit o sumă frumușică pentru o julitură pe care nici n-o observase când a returnat mașina.
Asigurarea e un capitol important. De obicei, mașina vine cu o asigurare de bază, care acoperă daunele în caz de accident, dar are o franciză – adică o sumă pe care o plătești tu înainte ca asigurarea să intre în joc. Franciza asta poate fi între 300 și 1000 de euro, în funcție de mașină și agenție.
Poți să plătești extra pentru o asigurare completă, care reduce franciza la zero, dar asta costă. Ultima dată când am închiriat, am dat vreo 10 euro pe zi pentru asigurarea asta. Merită? Depinde. Dacă ești genul care parchează cu grijă și evită drumurile proaste, poate că nu. Dar dacă mergi pe drumuri de țară sau știi că parcările din Cluj pot fi o loterie, mai bine să fii acoperit.
Depozitul, despre care am vorbit mai devreme, se blochează pe cardul de credit. Când returnezi mașina, agenția verifică dacă e totul în regulă. Dacă n-are nicio problemă, banii se deblochează în câteva zile. Dar dacă ai zgâriat-o sau ai returnat-o fără plin, s-ar putea să pierzi o parte din sumă.
O dată, am returnat o mașină cu rezervorul pe jumătate și m-au taxat dublu față de cât aș fi plătit dacă făceam eu plinul. Lecție învățată, ce să zic.
Particularități în Cluj: la ce să fii atent
Clujul e un oraș vibrant, dar aglomerat, iar închirierea unei mașini aici vine cu câteva detalii specifice. Spre exemplu, multe agenții au birouri la Aeroportul Internațional Avram Iancu, ceea ce e super convenabil dacă aterizezi în oraș. Totuși, ține cont că închirierea de la aeroport poate veni cu o taxă în plus. Dacă vrei să economisești, poate merită să iei mașina din centrul orașului.
Parcarea e o altă poveste. În centru, locurile sunt ca aurul, iar parcările publice costă. Dacă stai la un hotel, verifică dacă au parcare inclusă – îți poate salva mult timp. Îmi amintesc de o seară când am pierdut 20 de minute căutând un loc lângă Piața Unirii, doar ca să aflu că era o zonă cu plată și n-aveam aplicația instalată. Așa că, un sfat din inimă: descarcă o aplicație ca Cluj Parking înainte să pornești.
Dacă plănuiești să ieși din oraș, drumurile din Transilvania sunt, în general, bune, dar unele trasee, mai ales spre sate sau zone montane, pot fi mai puțin prietenoase. Verifică dacă mașina pe care o închiriezi e potrivită pentru ce ai în plan. De pildă, dacă mergi în Apuseni, un SUV e mai potrivit decât o mașinuță mică. Unele agenții oferă și accesorii, cum ar fi GPS sau scaun de copil, dar trebuie să le ceri din timp.
Trucuri din experiență: cum să eviți problemele
După ce am închiriat mașini de câteva ori, am învățat câteva lucruri care m-au scutit de bătăi de cap. În primul rând, fă poze mașinii înainte să pleci cu ea. Documentează orice zgârietură, oricât de mică, și arată-i angajatului de la agenție. O dată, am găsit o julitură sub bara din față și am insistat să fie notată în contract. Bine am făcut, pentru că la returnare au încercat să spună că eu am făcut-o.
Un alt lucru de care să ții cont e politica de combustibil. Unele agenții cer să returnezi mașina cu rezervorul plin, altele îți oferă opțiunea „plătit în avans”, unde plătești pentru un plin la început și returnezi mașina goală. Eu prefer varianta cu plinul, pentru că e mai ușor să controlez costurile. Nu știu exact dacă e așa pentru toată lumea, dar mie mi se pare mai logic așa.
În fine, compară ofertele. În Cluj sunt o mulțime de agenții, de la companii internaționale mari până la firme locale mai mici. Cele mari au flote mai noi, dar cele locale pot fi mai flexibile cu prețurile sau condițiile. Uită-te pe site-uri, citește recenziile și, dacă ai nelămuriri, sună. O dată, am găsit o ofertă bună la o agenție mică, dar am aflat ulterior că nu includea asigurare completă, așa că am plătit mai mult decât credeam.
O poveste de final: de ce merită să închiriezi
Să închiriezi o mașină în Cluj nu e doar despre acte și contracte. E despre libertatea de a descoperi un colț de lume care te surprinde la fiecare pas. Îmi amintesc de o dimineață de vară, când am închiriat un Fiat mic și am pornit spre Tarnița. Soarele abia răsărea, iar lacul părea o oglindă.
Am tras pe dreapta, am scos o pătură din portbagaj și am stat acolo, ascultând păsările și sorbind dintr-o cafea. Fără o mașină, n-aș fi ajuns acolo atât de ușor.
Așa că, dacă te gândești să închiriezi o mașină, nu te speria de hârțogăraie. Cu un permis valabil, un buletin, un card de credit și un pic de atenție, ești gata să pornești. Clujul și Transilvania te așteaptă – și, crede-mă, o să vrei să le vezi pe toate.
